Grupul editorial Universul Juridic

   Conflictele armate sub lupa dreptului și a politicii

   Conf. univ. dr. Alina Gentimir

   Facultatea de Drept, Universitatea „Al.I. Cuza” din Iași

   Conflictele armate au constituit mereu contextul in care s-a analizat eficiența plasata in actualitate a principiilor juridice stabilite la nivelul intregii comunitați umane in momente anterioare conflictelor. Ar putea fi calificate conflictele armate o dovada a eșecului dreptului? Conflictele armate constituie contextul favorabil reinterpretarii normelor de drept in vigoare sau circumstanța favorabila crearii de noi concepte juridice, de noi principii juridice care sa conțina noi obligații pentru state, obligații care sa aiba rolul de a asigura prevenirea eficace a apariției și desfașurarii conflictelor armate.

   Dificultatea identificarii unor soluții unice pentru ansamblul dreptului internațional aplicabil tuturor statelor comunitații internaționale datorita apartenenței acestora la sisteme de drept diferite poate fi depașita prin abordarea unei perspective interdisciplinare a ramurilor derivate dreptului internațional public: dreptul internațional al drepturilor omului, dreptul internațional umanitar, dreptul internațional penal. Aplicarea principiilor juridice stipulate in cadrul Convențiilor de la Geneva și a Protocoalelor adiționale de catre mecanisme de garantare a drepturilor omului sau de jurisdicții penale internaționale poate reprezenta soluția cea mai facila in absența existenței unor organisme care sa aiba in competența exclusiva verificare a incalcarii acestor norme de drept internațional umanitar. Premisa unei astfel de abordari o constituie tripla incadrare juridica a faptelor savarșite in conflicte armate: masive, sistematice și flagrante violari ale drepturilor omului, incalcari ale Convențiilor de la Geneva și savarșirea de infracțiuni internaționale. Provocarea unor astfel de permutari in plan juridic și judiciar internațional este modalitatea in care sunt interpretate normele unor diviziuni ale dreptului internațional de catre juriști specializați in alte ramuri.

   Este necesara constituirea de departamente specializate in drept internațional umanitar in cadrul instanțelor regionale in materia drepturilor omului? Sau este suficienta aplicarea Convențiilor de la Geneva prin interpretarea dispozițiilor acestora in lumina instrumentelor in materia drepturilor omului? Jurisdicțiile internaționale de drept public sau de drept penal sunt cele mai potrivite organe care pot asigura aplicarea omogena a normelor de drept care pot asigura redresarea raporturilor de drept afectate prin desfașurarea unui conflict armat?

   Acest numar tematic consacrat Conflictelor armate se dorește a fi forul care poate oferi raspunsuri la intrebarile esențiale formulate in contextul apariției și posibilitații extinderii conflictului armat din spațiul ucrainean in anii 2020.

   Dr. Lavinia-Andreea Bejan, cercetator in cadrul Institutului de Cercetari Economice și Sociale „Gh. Zane”, Filiala Iași a Academiei Romane, prezinta in articolul cu care debuteaza numarul tematic principiile fundamentale ale justiției penale internaționale care sunt aplicabile conflictelor armate, insistand asupra existenței unei trihotomii intre principii fundamentale ale justiției, principii fundamentale ale justiției penale și principii fundamentale specifice justiției penale internaționale și justificand utilitatea unei astfel de abordari atat in plan teoretic de catre mediul academic, cat și de practicieni, fie ei magistrați ai instanțelor naționale și internaționale, fie avocați care pledeaza in fața acestor instanțe, fiind necesara o atenta verificare a respectarii in esența a acestora.

   Dificultațile procedurale specifice justiției penale internaționale sunt particularizate in articolul redactat de Raluca Colojoara, asist.univ.dr. in cadrul Facultații de Științe politice, Filosofie și Științele Comunicarii, Universitatea de Vest. Daca infracțiunile internaționale, in general, supun atenției provocarile aduse de analizarea competenței in special ratione materiae și ratione personae, dar și parcursul anevoios al administrarii probatoriului, infracțiunea care a ieșit in evidența in contextul actualului conflict ruso-ucrainean, infracțiunea de agresiune se dovedește a fi aceea care a determinat ca intreaga comunitate a juriștilor sa caute soluții inedite pentru a depași obstacolele privitoare la exercitarea jurisdicției, a demonstrarii elementelor constitutive ale infracțiunii, in special a vinovației, elementului material și a celui corelativ moral și a judecarii cauzei care are aceasta infracțiune ca obiect. Autoarea insista asupra dinamicii relațiilor dintre Consiliul de Securitate și Curtea Penala Internaționala sau raporturile dintre Biroul Procurorului Curții Penale Internaționale și Camera Preliminara a aceleiași instanțe, care cunoaște o abordare sui-generis in cazul infracțiunii de agresiune savarșite de liderii Federației Ruse.

   Raționamentul dublei abordari a conflictului armat atat din perspectiva juridica, cat și din perspectiva politica, respectiv a relațiilor internaționale este dezvoltat in maniera extinsa de catre Teodora Schrotter, drd. la Institutul de Studii Superioare din Geneva. Ilustrand, printr-o sinteza a cadrului internațional legal curent, insuficiența interogațiilor strict juridice in a reda complexitatea tabloului invaziei militare ilegale a Federației Ruse in Ucraina declanșata pe 24 februarie 2022, fara a susține faptul ca aceasta ar manifesta vreo particularitate fața de alte invazii la nivel global, se va demonstra coexistența ab initio a dimensiunilor juridice și politice din ADN-ul dreptului internațional, coexistența subliniata și de vitala cooperare pe plan internațional, mai ales in cazul coerciției internaționale realizate prin activarea justiției penale internaționale. Nu mai puțin important, și autoarea pledeaza pentru o reevaluare a conceptelor de baza pe care se sprijina proiectul dreptului internațional și a viabilitații lor pentru conflictele curente și viitoare.

   Același conflict ruso-ucrainean a impulsionat și organizațiile interguvernamentale europene sa reflecteze asupra modalitații in care ar putea acționa intr-un mod eficace care sa scoata in evidența importanța cooperarii judiciare internaționale in cazul savarșirii de infracțiuni internaționale. Dr. Irinel Rotariu, colonel magistrat, prim-procuror militar in cadrul Parchetului Militar de pe langa Tribunal Militar Iași, descrie eforturile importante depuse de Uniunea Europeana prin intermediul agențiilor sale pentru a investiga atrocitațile comise in timpul razboiului din Ucraina, insistand asupra rolului Echipelor Comune de Investigație in colectarea de probe și schimbul rapid și sigur intre parteneri, precum și transmiterea de informații și probe intre statele parți și agențiile judiciare.

   Indiferent de apartenența organului de investigare sau judecata a infracțiunilor internaționale, aceeași reacție de aversiune este semnalata vis-à-vis de utilizarea violenței sexuale asupra femeilor ca modalitate de savarșire a infracțiunilor internaționale. Rodica Boca, lect.univ.dr. in cadrul Facultații de Drept a Universitații „Petre Andrei” din Iași dezvolta o analiza a infracțiunilor savarșite in conflictul ruso-ucrainean asupra femeilor, in mod particular vulnerabile in fața tuturor formelor de violența oferind un raspuns in privința calificarii violențelor asupra acestora, violențele sexuale constituind atat arme, cat și strategii de razboi.

   Mai mult ca niciodata, forul juriștilor internaționali este provocat, in anul 2023, sa ofere raspunsuri și in privința unor situații care in trecut nici nu erau constatate: efectele conflictelor asupra mediului inconjurator. Acestei abordari actuale extensive ii consacra spațiu de analiza Gheorghe Durac, prof.univ.dr. in cadrul Facultații de Drept a Universitații „Alexandru Ioan Cuza”, analizand lacunele tratatelor, convențiilor și acordurilor incheiate cu scopul reglementarii relațiilor internaționale in domeniul protecției și conservarii mediului, atat pe timp de pace, cat și pe timpul conflictelor militare și evidențiind absența reglementarii raspunderii juridice pentru daunele de mediu produse și inexistența mecanismelor de punere in aplicare eficiente pentru a asigura protecția mediului in timpul confruntarilor militare. Autorul pledeaza in favoarea crearii unei noi filosofii in relațiile internaționale, cu standarde superioare in care sa aiba prioritate concurența pașnica și cooperarea activa pentru identificarea unor metode și mijloace de soluționare pașnica a problemelor și diferendelor, in conformitate cu normele diplomatice, cu principiile dreptului internațional umanitar, ale solidaritații și bunei vecinatați.

   Dincolo de provocari procedurale sau de drept material, trebuie reținute și provocarile negocierilor umanitare care trebuie sa respecte anumite standarde juridico-etice, mai ales cand sunt facute cu interlocutori controversați. Beatrice Onica-Jarka, conf.univ.dr. in cadrul Facultații de Drept a Universitații „Nicolae Titulescu”, ofera o analiza extinsa a activitații organizațiilor umanitare in conflictele armate, criticate frecvent, atat din perspectiva acțiunilor sau inacțiunilor lucratorilor umanitari, dar și din perspectiva implicarii organizațiilor in activitați care, la prima vedere, par sa fie in afara mandatului in baza caruia acționeaza. Se evidențiaza, deopotriva, in contextul aplicarii practice a principiilor umanitare, seria de alegeri care aparent in percepția publica se intrevad ca fiind cel puțin neetice, daca nu in afara scopului umanitar și se prezinta modalitați multiple de acțiune care pot atrage reacții ale opiniei publice și a spațiului politic: angajarea organizațiilor umanitare in dialog cu agresorii, acordarea asistenței umanitare condiționate, renunțarea la regulile de securitate, renunțarea la denunțarea publica a activitații criminale – sunt doar cateva dintre acțiunile organizațiilor umanitare care atrag atenția și, uneori, oprobriul public fara sa se perceapa suficient importanța asigurarii accesului chiar la beneficiarii ajutorului umanitar la schimb cu aplicarea stricta a principilor umanitare: independența, neutralitatea și umanitatea.

   Numarul tematic se incheie in aceeași cheie a principiilor dreptului internațional umanitar, particularizate in contextul funeraliilor efectuate in timpul conflictelor armate. Silviu-Dorin Șchiopu, drd. in cadrul Facultații de Drept, Universitatea Lucian Blaga din Sibiu, evidențiaza prin studiul sau modalitațile eficace prin care actualul sistem al Convențiilor de la Geneva se raporteaza la preocuparea pentru cei morți, cu toate ca aceasta preocupare a fost intotdeauna secundara fața de cea privitoare la ingrijirea raniților pe campul de lupta, chiar daca si aceasta din urma cedeaza frecvent in fata sarcinilor de continuare a razboiului, familiile avand dreptul de a cunoaște soarta membrilor lor, astfel ca parțile in conflict au obligatia de a veghea ca morții sa fie ingropați in mod onorabil, daca este posibil, dupa riturile religiei careia au aparținut, iar mormintele lor sa fie respectate si sa poata fi intotdeauna regasite pentru a li se aduce un ultim omagiu.

   Mulțumiri alese tuturor contributorilor!