Grupul editorial Universul Juridic

Asist. univ. dr. Catalin Lunganașu
Facultatea de Drept, Universitatea de Vest din Timișoara
Judecator, Tribunalul Timiș

Conferințele științifice internaționale organizate bienal de Facultatea de Drept din cadrul Universitații de Vest din Timișoara, intrate deja în tradiție, au ajuns în anul 2024 la ediția a cincisprezecea. Desfașurata în 8 noiembrie 2024 în șase secțiuni paralele, Bienala de la Timișoara urmarește consolidarea caracterului sau de excelență și diversificarea ariilor de dezbatere. Au fost invitați să participe la acest eveniment profesori și cercetatori de la instituții de învațamânt și cercetare de prestigiu din România și de la facultațile partenere din strainatate, precum și alți specialiști în drept.

Dreptul procesual civil a avut o secțiune dedicata în cadrul careia, sub tematica generala „Eficiența actului de justiție civila”, profesori, practicieni și cercetatori în materia procedurii civile au prezentat cele mai recente orientari teoretice și jurisprudențiale. Dezbaterile purtate au oferit prilejul unor soluții și interpretari posibile, concretizate în mai multe lucrari de specialitate. Fara a avea natura unor hotarâri finale de dezînvestire, articolele elaborate de distinșii participanți la Conferința Internaționala Bienala de la Timișoara din anul 2024 deschid calea spre analiza și dezbatere în ceea ce credem noi ca reprezinta cea mai frumoasa și mai vie ramura a dreptului – Dreptul procesual civil. Prezentul numar tematic al revistei Curierul Judiciar elaborat cu sprijinul remarcabil al colegilor din redacția Editurii C.H. Beck reprezinta volumul dedicat acestor studii, fiind o invitație catre practicienii și teoreticienii dreptului procesual civil de a le parcurge și, eventual, de a raspunde în cadrul viitoarelor ediții ale Bienalei.

Conf.univ.dr. Florina Popa, cadru didactic la Facultatea de Drept a Universitații de Vest din Timișoara și avocat în Baroul Timiș supune analizei „Introducerea forțata în cauza, din oficiu, a altor persoane”, denumind aceasta forma de intervenție forțata a terților în procesul civil drept o „supapa de siguranța pentru eficiența actului de justiție civila”. În studiul astfel intitulat, autoarea amintește ca actualul Cod de procedura civila reglementeaza în premiera aceasta forma de intervenție forțata, fiind analizat regimul juridic al instituției prezentate, precum și utilitatea reglementarii acestei forme de participare a terților în procesul civil din perspectiva eficacitații hotarârii judecatorești. Cu acest prilej sunt subliniate ipotezele în care efectele actului jurisdicțional sunt menite sa asigure rezolvarea unor situații juridice complexe care pot viza drepturi sau interese și ale altor persoane decât cele care fac parte din cadrul procesual subiectiv configurat inițial. Introducerea forțata, din oficiu, a altor persoane și principiul disponibilitații sunt puse în balanța în studiul doamnei conferențiar din mai multe perspective, instituția fiind analizata inclusiv sub denumirea consacrata în titlu, de „supapa de siguranța pentru eficiența actului de justiție civila” în raport de efectele generate și importanța pe care o prezinta în arhitectura procesului civil.

O alta fațeta a eficienței actului de justiție civila este excelent surprinsa de conf.univ.dr. Mircea Ursuța, cadru didactic la Facultatea de Drept a Universitații din Oradea și avocat în Baroul Bihor, în studiul „Unele considerații cu privire la necesitatea motivarii hotarârilor judecatorești în materie civila la momentul pronunțarii lor”. Având ca premisa modificarea legislativa din dreptul procesual penal, autorul arata ca motivarea unei hotarâri judecatorești la momentul pronunțarii este un lucru natural și firesc care prezinta numai avantaje fața de actualul sistem de pronunțare urmat de „justificarea” soluției. Problemele care împiedica adoptarea unui asemenea sistem nu sunt, în opinia autorului, de ordin legal, modificarile fiind relativ facil de facut și de implementat, ci țin, mai degraba, de psihologia magistraților și de eterna frica de nou. În plus, se arata ca modificarile facute în materie penala au fost foarte bine receptate în practica, noul sistem al motivarii hotarârilor penale „de fond” introdus prin Legea nr. 130/2021 dovedindu-și viabilitatea în cei aproape patru ani de la intrarea în vigoare. În concluzie, se apreciaza ca este doar o problema de asumare a unei asemenea decizii, iar în momentul în care aceasta va fi adoptata și implementata, multe dintre actualele probleme ale sistemului judiciar vom constata ca, pur și simplu, s-au rezolvat în mod natural.

Dr. Șerban Mircioiu, cadru didactic asociat la Facultatea de Drept a Universitații Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca și avocat în Baroul Cluj, analizeaza eficiența actului de justiție civila din perspectiva inflexiunilor timpului juridic. Deși pare a fi o abordare filosofica, autorul transpune tema în note concrete și actuale, analizând aplicat și critic noțiunile folosite de legiuitor, începând cu „termenul rezonabil” și „termen optim și previzibil” pentru a continua cu diferitele tonalitați de intensitate utilizate pentru desemnarea urgenței în procesul civil, precum „de îndata”, „de urgența”, „de urgența și cu precadere”, „pericol în întârziere”, „de urgența și în termen scurt”, „urgența deosebita”. În plus fața de explicațiile pertinente oferite, autorul propune și o ierarhie a urgenței în Codul de procedura civila, respectiv mai multe grade de intensitate sub aspectul timpului în care trebuie sa se desfașoare judecata în procesul civil, fiind astfel un ghid orientativ pentru toți practicienii dreptului.

Prin studiul elaborat de conf.univ.dr. Alin Speriusi-Vlad, cadru didactic la Facultatea de Drept a Universitații de Vest din Timișoara și avocat în Baroul Timiș, autorul urmarește eficiența actului de justiție civila într-o maniera inedita, sens în care propune o rezolvare a unei situații complicate, denumite chiar din titlul articolului ca fiind „the Jurisdiction Puzzle”. Studiul de caz expus de autor aduce în atenție problema competenței instanțelor naționale și a celor straine în litigiile transfrontaliere, fiind analizate, între altele, atât competența generala a instanțelor române, cât și competența teritoriala atunci când un transportator de prestigiu internațional este subiect al raportului juridic contractual dedus judecații.

Raul Covaciu, doctorand la Facultatea de Drept a Universitații de Vest din Timișoara și judecator la Judecatoria Arad, (se) întreaba în studiul elaborat daca citarea parților în cadrul contestației privind tergiversarea procesului civil este o garanție fundamentala ori o piedica împotriva celeritații? Articolul nu se limiteaza doar la posibile raspunsuri, ci reprezinta o evaluare a temei propuse din multiple perspective, cum ar fi jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, jurisprudența Curții Constituționale, precum și evoluția reglementarilor legale a instituției analizate.

Într-o alta nota a eficienței actului de justiție civila, Lorena-Alexandra Avram, doctorand la Facultatea de Drept a Universitații de Vest din Timișoara și consilier juridic la Consiliul Județean Timiș, prezinta masurile de ocrotire pentru persoanele majore cu dizabilitați intelectuale și psihosociale în dreptul românesc. Studiul propus analizeaza masurile de ocrotire a persoanei majore cu dizabilitați intelectuale și psihosociale astfel cum au fost instituite prin Legea nr. 140/2022 în urma conflictului de constituționalitate iscat în legatura cu vechile dispoziții ale art. 164 alin. (1) C.civ.

Lucian Pop, doctorand la Facultatea de Drept a Universitații de Vest din Timișoara și avocat în Baroul Timiș, propune articolul cu titlul „Temelia autoritații lucrului judecat: iura novit curia – Reflecții și revelații sistemice” în care analizeaza acest efect al hotarârii judecatorești din perspectiva semantica, sistemica și semiotica. Autorul abordeaza autoritatea de lucru judecat atât sub aspect teoretic, cât și practic, cu trimiteri la orientari jurisprudențiale de referința, fiind valorificate inclusiv hotarâri ale Curții Europene a Drepturilor Omului și ale Curții Constituționale, concluzionând asupra importanței principiului iura novit curia.

De asemenea, asist.univ.dr. Catalin Lunganașu, cadru didactic la Facultatea de Drept a Universitații de Vest din Timișoara și judecator la Tribunalul Timiș, propune un studiu ce analizeaza jurisprudența de îndrumare a Înaltei Curți de Casație și Justiție, cu prezentarea observațiilor critice în ceea ce privește verificarea competenței materiale procesuale a instanțelor de control judiciar, fiind semnalate și unele raționamente jurisprudențiale ce înca lasa urme de îndoiala cu privire la modul în care sunt interpretate și coroborate dispozițiile legale relevante. Fara a contesta deciziile obligatorii ale instanței supreme, studiul ridica semne de întrebare cu privire la coerența unor interpretari jurisprudențiale în privința verificarii și stabilirii competenței materiale procesuale a instanțelor.

Prezentul volum surprinde numeroasele semnificații pe care le poate cuprinde noțiunea de eficiența în materia procedurii civile, iar experiența profesionala și didactica a autorilor ce au contribuit la aceste studii este vizibila atât din varietatea temelor abordate, cât și din consistența lucrarilor elaborate. Cu mulțumiri aduse colectivului de autori, îmi exprim convingerea unei lecturi utile și captivante pentru toți profesioniștii dreptului.