Grupul editorial Universul Juridic

Actul administrativ
- de la teorie la practica -

Asist. univ. drd. Mihai BaeÈ™u
Facultatea de Drept, Universitatea din București

Actul administrativ, forma juridica principala a activitaÈ›ii autoritaÈ›ilor administraÈ›iei publice, se afla în inima dreptului administrativ, unind celelalte mari teme ale acestei ramuri de drept, de la teoria generala a organizarii administraÈ›iei publice È™i pâna la contenciosul administrativ.

Gardian al autonomiei dreptului administrativ, actul administrativ este în acelaÈ™i timp È™i un servitor conÈ™tiincios al legii, însarcinat cu misiunea dificila de a da glas interesului general, acolo unde conteaza cel mai mult, anume în viaÈ›a cotidiana a cetaÈ›enilor.

Acest rol pragmatic al actului administrativ genereaza o nevoie perpetua de a aprofunda È™i de a dezvolta teoria actului administrativ. În acest spirit, numarul de revista „Actul administrativ în misiune” este compus, aÈ™a cum va constata cititorul, din contribuÈ›ii relevante pentru teoria actului administrativ profund ancorate în practica administraÈ›iei publice È™i a instanÈ›elor de contencios administrativ.

Publicarea de catre Guvern în toamna anului trecut a tezelor prealabile ale (prea) mult aÈ™teptatului Cod de procedura administrativa constituie un motiv suplimentar care a mobilizat energia colectivului de autori pentru a da tiparului aceste studii dedicate actului administrativ.

Numarul revistei este deschis de Irina Suatean, avocat È™i doctorand al FacultaÈ›ii de Drept a UniversitaÈ›ii din BucureÈ™ti, care propune o tema captivanta, sursa a unor dezbateri (înca) aprinse între exponenÈ›ii dreptului civil È™i cei ai dreptului administrativ, anume autonomia contractului administrativ. Prin prisma corelaÈ›iei strânse dintre autonomia oricarei instituÈ›ii juridice È™i existenÈ›a unui regim juridic general dedicat instituÈ›iei respective, autoarea cartografiaza cu diligenÈ›a reglementarea contractului administrativ în dreptul pozitiv actual. Pe acest fond, profitând È™i de experienÈ›a sistemului francez confruntat cu încercari artificiale de autonomizare a anumitor categorii de contracte administrative, autoarea exprima un verdict clar în privinÈ›a stadiului actual al autonomiei contractului administrativ în ordinea juridica interna, fara însa a pune semnul egalitaÈ›ii între stadiul actual È™i stadiul ideal al autonomiei contractului administrativ.

În acelaÈ™i registru, Elena-Ecaterina Grama, judecator în cadrul Tribunalului BraÈ™ov, Emilia Madularescu, judecator în cadrul CurÈ›ii de Apel BucureÈ™ti È™i Cristina-Nicoleta Iachim, judecator în cadrul Judecatoriei BraÈ™ov, pun în dialog actele emise de organele de conducere ale instanÈ›elor judecatoreÈ™ti cu teoria actului administrativ, prin filtrul unui repertoriu jurisprudenÈ›ial impresionant. În centrul analizei autoarelor cititorul va gasi însaÈ™i filosofia art. 52 din ConstituÈ›ia republicata potrivit careia noÈ›iunea de act administrativ nu se rezuma la actele emise sau adoptate de catre autoritaÈ›ile administraÈ›iei publice, acte administrative putând fi emise È™i la nivelul autoritaÈ›ilor publice din afara puterii executive, aÈ™a cum sunt instanÈ›ele judecatoreÈ™ti.

Dintr-un alt unghi pragmatic, însa la fel de relevant pentru teoria actului administrativ, Florin BaiÈ™anu, judecator în cadrul Judecatoriei Sectorului 6 BucureÈ™ti È™i doctorand al FacultaÈ›ii de Drept a UniversitaÈ›ii din BucureÈ™ti, analizeaza dubla natura juridica a masurii desfiinÈ›arii construcÈ›iilor edificate cu încalcarea regulilor în domeniul urbanismului, aplicata în procesul de atragere a raspunderii contravenÈ›ionale. Cautând sa atenueze consecinÈ›ele unei aplicari stricte a principiului personalitaÈ›ii raspunderii contravenÈ›ionale, autorul pune în discuÈ›ie È™i o calificare din perspectiva dreptului civil a acestei sancÈ›iuni contravenÈ›ionale complementare. Rezultatul? O aplicare eficienta a actului administrativ individual de sancÈ›ionare prin care se dispune masura desfiinÈ›arii lucrarilor È™i aducerea terenului în starea iniÈ›iala.

PaÈ™ind mai departe în etapa administrativa a litigiului de contencios administrativ, Nicolae-Alexandru Ceslea, judecator în cadrul Tribunalului BucureÈ™ti È™i doctor al FacultaÈ›ii de Drept a UniversitaÈ›ii din BucureÈ™ti, dedica studiul sau procedurii prealabile în cazul actelor administrative cu caracter normativ. Autorul ne transporta în profunzimile acestui subiect prin punerea în lumina a implicaÈ›iilor revocarii actului administrativ normativ asupra eficienÈ›ei contestarii actelor administrative individuale subsecvente actului administrativ normativ. Autorul provoaca astfel obligativitatea de lege lata a procedurii prealabile împotriva actului administrativ normativ È™i propune o alternativa supla care prioritizeaza accesul la justiÈ›ie al celor vatamaÈ›i prin actele administrative individuale emise în baza actului administrativ normativ supus revocarii.

Într-o nota similara, LaurenÈ›iu Șoneriu, lector universitar în cadrul FacultaÈ›i de Drept a UniversitaÈ›ii „Lucian Blaga” din Sibiu, analizeaza coordonatele acÈ›iunii în obligarea autoritaÈ›ilor publice la emiterea unui act administrativ normativ, atât în ipoteza omisiunii administraÈ›iei de a acÈ›iona în realizarea competenÈ›ei sale, cât È™i în ipoteza refuzului nejustificat de a emite actul administrativ normativ. În lipsa unei reglementari dedicate, dar în prezenÈ›a unei jurisprudenÈ›e bogate, autorul armonizeaza È™i dezvolta cu pricepere puÈ›inele repere doctrinare care trateaza în mod direct tema obligarii autoritaÈ›ilor publice la emiterea sau adoptarea unui act administrativ normativ.

O alta contribuÈ›ie plasata la confluenÈ›a teoriei actului administrativ cu contenciosul administrativ îi aparÈ›ine lui Tudor Bonifate, avocat È™i doctorand al FacultaÈ›ii de Drept a UniversitaÈ›ii din BucureÈ™ti, al carui studiu vizeaza interesul contestarii separate în justiÈ›ie a actelor administrative normative. Întrucât actul administrativ normativ este izvor de drept obiectiv, unele instanÈ›e naÈ›ionale au concluzionat ca desfiinÈ›area unui astfel de act administrativ, neînsoÈ›ita de recunoaÈ™terea dreptului ori interesului legitim pretins È™i de anularea actelor individuale subsecvente, nu este apta sa aduca un folos practic reclamantului care formuleaza o astfel de acÈ›iune, fiind astfel lipsita de interes. Prin filtrul unor repere doctrinare fundamentale, atât din România, cât È™i din FranÈ›a, autorul nuanÈ›eaza în mod constructiv concluziile jurisprudenÈ›ei analizate, în funcÈ›ie de cum au fost (sau nu) ori ar mai putea fi (sau nu) emise ori adoptate acte administrative individuale în baza actului administrativ normativ atacat.

O ultima contribuÈ›ie care îmi aparÈ›ine închide acest numar al revistei printr-un material care are la baza, cel puÈ›in în mod aparent, un paradox. Formulata succint, ideea centrala a studiului meu porneÈ™te de la situaÈ›ia în care judecatorul de contencios administrativ se vede confruntat cu o cerere de anulare a unui act administrativ normativ care a fost emis în acord cu o lege neconstituÈ›ionala. Poate judecatorul de contencios administrativ, într-o astfel de situaÈ›ie, sa faca abstracÈ›ie de legea care se interpune între actul administrativ normativ È™i ConstituÈ›ie È™i, în consecinÈ›a, sa anuleze actul administrativ normativ pe motiv ca acesta încalca în mod indirect ConstituÈ›ia? Pentru a raspunde acestei întrebari, am pus în discuÈ›ie teoria legii-ecran fundamentata în jurisprudenÈ›a Consiliului de Stat francez. În baza ecourilor acestei teorii identificate în jurisprudenÈ›a din È›ara noastra, am reuÈ™it sa concluzionez ca paradoxul anunÈ›at în titlul articolului meu este totuÈ™i unul rezolvabil.

Privite în ansamblu, aceste studii nu compun un tablou general al teoriei actului administrativ precum cel desprins din filele unui curs universitar. Cu toate acestea, fiecare dintre contribuÈ›iile autorilor acestui numar de revista demonstreaza profunzimea teoretica de care este nevoie pentru a înÈ›elege pe deplin implicaÈ›iile practice ale emiterii, aplicarii È™i contestarii actului administrativ.

Prins undeva între litera inerta a legii È™i dinamismul deseori ameÈ›itor al vieÈ›ii sociale, actul administrativ poarta dintotdeauna pe umeri sarcina grea de a transforma în realitate voinÈ›a abstracta a legiuitorului. MulÈ›umesc pe aceasta cale autorilor care, prin contribuÈ›iile lor, sprijina aceasta misiune a actului administrativ!