Grupul editorial Universul Juridic

Numarul RRDP dedicat garanțiilor incearca sa puna „sub semnul discuției” aceste preconcepții. Veți gasi aici argumente pentru flexibilitate și schimbare aduse de reprezentanți din toate zonele dreptului (privat). Schimbarea nu inseamna neaparat modificarea „literei” legilor existente, ci mai degraba o citire a lor in cautarea „spiritului” de care au nevoie pentru a fi folositoare. Iar domeniul garanțiilor se dovedește a fi o sursa inepuizabila de surprize. Este un domeniu care a facut tranziția de la mentalitatea de clan („there is safety in numbers”) la conștiința apartenenței la Unul („ex pluribus unum”). Este suficient sa ai un concept unitar pentru a rezolva o multitudine de situații particulare. Doar ca trebuie sa ințelegi rațiunea unitații și sa accepți multiplele ei fațete. Pentru tradiția creștina asociata, de regula, Romaniei, acest „paradox” al unitații de esența (οὐσία) și multitudinii de valențe (ὑπόστασις) nu ar trebui sa surprinda pe nimeni.

Amplasarea tematicii in context european este incercata de articolul dedicat de Lucian Martimof comparației cu dreptul german: Sistemul garanțiilor reale imobiliare in dreptul civil german. Folosind tehnica contrapunctului, autorul reușește sa gaseasca asemanari acolo unde parea ca nu sunt decat deosebiri, demonstrand astfel ca garanțiile sunt simple instrumente menite unei funcții comune. Adrian Tamba vine sa explice funcționarea unei instituții (aparent) de granița – Fideiusiunea reala – o succinta explorare. Pasiunea autorului pentru dreptul francez ofera o frumoasa trecere de la un sistem continental la celalalt, cu prezentarea dificultaților pe care dreptul francez inca le are in a determina regimul juridic al cauțiunii reale prinse intre teoria fideiusiunii și cea a ipotecii. Codul civil roman a incercat sa aduca puțina siguranța (sic!), rupand (poate prea brutal) cordonul ombilical dintre cauțiunea reala și fideiusiune.

Urmeaza un grupaj de texte dedicat unei ciudațenii a Codului civil roman – operațiunile asimilate ipotecii. Dupa excursul german și cel francez, vine randul sistemului nord-american sa-și arate „colții”. Profesorul Emőd Veress face un tur de orizont, incercand sa plaseze aceste stranii figuri in peisaj, și iși da seama ca specii similare exista și aiurea pe continent: Operațiunile asimilate ipotecii: strania lume a garanțiilor „fiduciare”. Apoi, Calin-Theodor Ștefanopol se aventureaza intr-o tema mai nișata, dar care il forțeaza sa caute o explicație generala privind natura acestor variae causarum figurae. Analizand Operațiunile asimilate ipotecilor privite ca titluri executorii. Particularitați și observații, autorul remarca legatura cauzala realizata atat intre ele, cat și cu ipotecile pe taramul funcționalitații ca mijloace de garantare a plații. In sfarșit, Cristian-Codrin Botu iși ridica multe intrebari de practician studiind Contractul de vanzare ca mijloc de constituire a proprietații-garanție. Din nou, stabilitatea specifica viziunii notariale asupra lumii și a vieții se lovește de dinamismul și flexibilitatea unei vanzari care nu este o vanzare, ci o... ipoteca.

Bogdan Dumitrache se lovește de probleme similare tratand o chestiune care parea „clasica”: Unele considerații privind ipoteca legala a antreprenorilor. Se pare ca metamorfoza vechiului privilegiu special imobiliar in ipoteca legala nu s-a produs fara malformații... Deși doctrina interbelica se pusese de acord cu natura juridica de ipoteca a acestui vechi privilegiu, sistemul de carte funciara pare sa necesite ajustari suplimentare la sarcini create in lipsa unui act (autentic) constitutiv (ca instrumentum). Daca textul scris de un executor judecatoresc nu putea sa omita aspectele de executare, aceasta zona a garanțiilor se dovedește un teren predilect pentru analize mai detaliate. Profesorul Octavian Cazac ne ofera o viziune complexa (de drept roman și moldovean, de drept substanțial și procesual) asupra executarii (silite a) bunului ipotecat. In al sau Aspecte de drept material și procedural privind valorificarea bunului grevat de garanție reala: prețul comercial rezonabil și opoziția la vanzare, autorul ofera un tur de orizont al jurisprudenței de pe malul stang al Prutului. Totodata, Cristian Samoila vine cu o privire extrem de interesanta asupra unei specii mai ciudate de garanție: Aspecte referitoare la valorificarea, in cadrul executarii silite, a creanțelor izvorate din finanțari acordate in cadrul programului IMM INVEST ROMANIA. Și, pentru ca, la finalul executarii, ipoteca (imobiliara) ar trebui sa fie și radiata din registrele de publicitate, Alin-Adrian Moise ataca frontal problemele practice generate de Radierea ipotecii imobiliare din cartea funciara.

Nu in ultimul rand, doamna profesor Simona Gherghina iși aduce aminte ca prima dragoste a fost totuși dreptul privat și analizeaza domeniul garanțiilor publice ca un veritabil „privatist”, incercand sa caute esența de dincolo de feluritele texte legale in continua mișcare și transformare: Garanțiile publice locale – repere pentru un regim juridic unitar. Dorința de unificare este cea care pare sa anime domeniul garanțiilor in ultimele decenii. Americanii au fost primii care au facut o unificare parțiala (in domeniul mobiliar); in Quebec s-a facut o unificare pe un alt criteriu – al naturii garanției – care a inglobat ipoteca și gajul intr-o singura figura, iar noi, romanii, am incercat sa luam ce era mai bun din cele doua lumi. Dar mișcarea pare a fi una ciclica, fiecare unificare fiind urmata de derivari ulterioare determinate de nevoi punctuale, ceea ce aduce nevoia unei noi unificari. Pentru ca nimic nu este mai sigur decat unitatea arhetipala. In acest sens, Radu Rizoiu a incercat sa exploreze radacinile conceptuale ale temei in Funcția creeaza organul? Despre noțiunea de garanție, iar rezultatele au fost surprinzatoare chiar și pentru autor.

Dar lucrurile nu se termina aici! Secțiunea Varia este plina de texte excelente. Domnul formator INM Stelian Ioan Vidu face o radiografie minuțioasa a celebrelor (infamelor?) penalitați de neexecutare din Codul de procedura civila in Probleme actuale privind procedura aplicarii și fixarii de penalitați, reglementata de art. 906 C. pr. civ. Observarea particularitaților procedurii aplicarii și fixarii de penalitați, reglementata de art. 910-914 C. pr. civ.

Apoi, un alt judecator, Șerban-Mihai Bratu, iși pune problema regimului juridic specific in cazurile in care intervine Eroarea de comunicare sau de transmitere, cu o tratare extrem de interesanta a unui text aparent anost și, altfel, neclar din Codul civil. Un judecator in devenire, Roxana Pais iși pune problema condițiilor de existența a actului juridic in Inexistența actului juridic civil, reinviind astfel o veche dezbatere doctrinara care periodic suscita probleme in jurisprudența (ultima data, in jurisprudența constituționala din perioada pandemiei).

In „secțiunea avocaților”, Ionuț-Florin Cofaru și Cristian Cealera iși continua proiectul lor comun de a descifra logica din spatele noii reglementari in Concursul de norme aplicabile in materie contractuala in contextul Codului civil. Aplicarea principiului specialia generalibus derogant. Ștefan Nicolae Calin se intereseaza despre Funcționarea interna a societații pe acțiuni: de la voința sociala la voința juridica, facand legatura dintre dreptul civil și cel societar. Justin Anghel incearca sa traseze unele linii de forța pe care sa se intemeieze și instanțele noastre (in viitor) atunci cand se vor confrunta cu Revirimentul jurisprudențial intre sistemul de drept anglo-american și sistemul de drept continental. In sfarșit, Bogdan Ionescu vine cu o tema de mare actualitate (chiar daca prefera sa o plaseze intr-o zona elitista): Cateva considerații de ordin practic-aplicativ asupra trișarii in sport (și, indeosebi, asupra jocului de șah).