Grupul editorial Universul Juridic

Acest numar al RRES este dedicat instantei de judecata, dar mai cu seama rolului pe care Judecatoria, ca instanta de executare, si Tribunalul, ca instanta de control al instantei de executare, îl joaca împreuna în faza de executare silita. Norocul meu este ca sunt judecator si ca 10 ani am fost instanta de executare, iar de 2 ani sunt instanta de control al instantei de executare. Din aceasta pozitie în care am judecat mii de dosare în legatura cu diverse incidente aparute în executarea silita, ar fi de asteptat sa eman adevaruri absolute despre rolul nostru si mai cu seama despre felul în care acesta impacteaza în desfasurarea executarii silite. O sa dezamagesc cititorii si o sa va împartasesc ca aceasta sfera înca îmi ramâne usor necunoscuta sub aspectul multor chestiuni datorita complexitatii intrinseci a acestei faze. Nu mai mult de 292 de articole aroga legiuitorul acestei faze a procesului civil, cu mult mai putin decât cele destinate fazei de judecata, dar asta nu înseamna ca executarea silita este simplista sau mai putin complicata decât faza de judecata. Dimpotriva, faza de executare silita, atunci când ajunge în fata instantei (de observat faptul ca procedura încuviintarii de catre instanta este obligatorie, deci toate executarile silite ajung si în fata instantelor de judecata), implica întotdeauna aplicarea atât a regulilor specifice executarii silite, cât si celor din procedura de judecata, în completarea celor speciale regasite în Cartea a V‑a, Despre executare silita.

Am spus dintotdeauna ca pionul principal din aceasta faza procesuala nu este judecatorul, cum este în faza de judecata, ci executorul judecatoresc, care poarta responsabilitatea ducerii la îndeplinire a dispozitiilor din titlul executoriu. Totusi, judecatorul intervine punctual si decisiv în cursul executarii înca din debutul procedurii prin solutionarea cererii de încuviintare a executarii silite. Daca aceasta procedura este obligatorie pentru a putea demara orice proces executional, celelalte incidente procedurale în care instanta de executare este implicata sunt optionale si depind exclusiv de parti ori uneori de participantii la procesul executional. Contestatia la executare, validarea popririi, conexarea executarilor, aplicarea de penalitati, plângerea împotriva refuzului executorului de a întreprinde un act de executare sunt doar câteva dintre incidentele procedurale în care este implicata instanta de executare. Probabil cel mai important rol al instantei de executare este cel de control al legalitatii actelor întocmite de executor pe care îl întreprinde la cererea partilor din executarea silita, respectiv creditor ori debitor, ori a unui alt tert care manifesta un interes procesual în acest sens.

Acest numar al revistei, cel pe care dumneavoastra îl aveti în fata, are drept tematica rolul instantei în desfasurarea executarii silite, tema care a oferit profesionistilor în materie ocazia sa scrie despre subiecte extrem de interesante si des dezbatute în lumea juridica.

Materialul reuneste în paginile sale opiniile avizate ale unor cadre didactice universitare, ale unor avocati, executori si judecatori cu experienta care judeca în cadrul instantelor de executare ori în cadrul instantelor de control ale acestora. Am reusit si în acest numar sa pastram diversitatea geografica, autorii materialelor provenind din zone diferite ale tarii, respectiv Bucuresti, Timisoara, Cluj‑Napoca, Târgu‑Mures, încercând astfel sa acoperim varietatea solutiilor cu care participantii la executare se confrunta pe întreg teritoriul tarii.

În prima parte a revistei, cea dedicata studiilor, veti descoperi câteva idei foarte interesante despre rolul instantei de judecata în cenzurarea cheltuielilor de executare exprimate de doamna judecator Ioana Amuscalitei. Pe aceeasi tema, dar cu o alta viziune, domnul conf. dr. executor judecatoresc George Magureanu argumenteaza viziunea executo­rului judecatoresc asupra modalitatii de stabilire si cenzurare a cheltuielilor de executare, aparent neînteleasa de catre o parte din judecatorii care compun instantele de executare.

Colegul meu de la Universitatea de Vest, domnul asist. univ. dr. Catalin Lunganasu, judecator în cadrul Tribunalului Timis, pledeaza prin studiul sau la o întelegere corecta a principiului unicitatii instantei de executare, cu referire la implicatiile Deciziei nr. 20/2021 a Înaltei Curti de Casatie si Justitie privind competenta instantei de executare în raport cu prevederile Regulamentului nr. 1215/2012. Merita citit cu atentie acest studiu!

 Colegele mele judecatoare stagiare de la Judecatoria Cluj‑Napoca, plecând de la situatiile de speta, au reusit sa sintetizeze si sa teoretizeze câteva idei foarte interesante si utile pentru practica judiciara referitoare la cel mai des întâlnite motive de respingere a cererii de încuviintare a executarii silite.

Am contribuit si eu, în calitatea mea de teoretician si practician al dreptului, la acest numar al revistei cu un studiu legat de rolul instantei de executare în executarea hotarârilor referitoare la minori, sperând sa fac putina lumina în aceasta parte extrem de controversata a executarii silite.

Partea dedicata practicii judiciare comentate este una cu adevarat savuroasa si spectaculoasa nu doar datorita diversitatii temelor surprinse, ci si prin prisma calitatii comentariilor realizate, atent si temeinic structurate de catre autori.

Veti regasi în aceasta parte comentarii ale unor hotarâri care trateaza din perspectiva practica problematica cenzurarii cheltuielilor de executare realizate de un avocat si un executor împreuna. Un alt comentariu extrem de interesant vizeaza rolul instantei de executare în invocarea prescriptiei, realizat de colega mea judecator din cadrul Tribunalului Specializat Mures.

În final, plecând de la un regulator de competenta pronuntat de Curtea de Apel Timisoara, autorul a întreprins o analiza extrem de valoroasa a instantei de executare din perspectiva procedurii exequatorului, care ne va determina sa aprofundam tematica competentei materiale a instantei de executare.

Acest numar al revistei se închide cu recenzia unei monografii care se anunta de capatâi în materia executarii silite, respectiv publicarea tezei de doctorat având ca titlu Poprirea, a domnului avocat dr. Cristian‑Paul LOSPA, la Editura Solomon din Bucuresti. Recenzia este realizata de catre conf. univ. dr. Paul POP, prodecanul Facultatii de Drept, Universitatea din Bucuresti, si dezvaluie cititorilor cele mai importante aspecte antamate de autor în lucrarea analizata.

Închei cu speranta ca materialele publicate va vor sprijini în activitatea dumnea­voastra si, de asemenea, ca vor contribui la clarificarea problemelor de practica judiciara întâmpinate.

 Cu recunostinta pentru timpul si angajamentul dumneavoastra!

Un zâmbet,

R. Dan