Grupul editorial Universul Juridic

Editorialul numarului 1/2021 al revistei Acta Universitatis Lucian Blaga marcheaza Calea de peste 170 de ani a școlii juridice la Sibiu (Preliminarii). Lasam cuvintele autorului (lector dr. Emanuel Tavala, Facultatea de Drept, Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu) sa evoce 50 de ani de activitate continua (incepand cu 1971): „Momentul 2021 din istoria școlii juridice sibiene aduce cu sine și obligația unei reflecții care sa situeze acest eveniment, dincolo de un simplu popas aniversar (numarat acum din 1971, de la momentul reinființarii), la scara timpului și pe coordonatele mai ample ale locului și momentelor istorice din destinul națiunii romane, precum și ale dreptului și administrației publice transilvanene, ale carei dimensiuni și evoluții specifice le‑a modelat și le reflecta totodata Facultatea de Drept a Universitații Lucian Blaga din Sibiu”.

 „Daca te intorci puțin in timp, poți vedea ca aceasta facultate de drept ce se trage dintr‑o academie de drept are o istorie, pentru ca au existat incercari repetate de a inființa o școala postgimnaziala la Sibiu, chiar daca de cele mai multe ori a fost doar o incercare sau un plan. Astfel, Facultatea de Drept de la Sibiu are o preistorie de dinainte de 1844, are un moment de inceput a tradiției juridice la Sibiu (1844), iar din 1971 are o continuitate prin reinnodarea acestei tradiții cu cea din secolul XIX. In ce privește provocarea ce ne revine noua celor de acum e nevoie de acțiuni concrete care sa recupereze cumva și sa onoreze statutul‑program inscris de inaintașii noștri in paginile istoriei acestei școli, care reprezinta testamentul pe care ni l‑au lasat prin lupta lor pentru a oferi generațiilor tinere și țarii o școala juridica la cel mai bun, asumat și ridicat nivel”.

Secțiunea Studii cuprinde abordari de actualitate teoretica și practica, in dreptul privat și in dreptul public. Pandemia de SARS‑CoV‑2 a adus schimbari semnificative in domeniul relațiilor de munca, un exemplu fiind normele refe­ritoare la telemunca și munca la domiciliu. Implementarea telemuncii sau muncii la domiciliu a adus cu sine o serie de probleme practice privind proce­dura de emitere, respectiv de incheiere și comunicare a inscrisurilor/documen­telor din domeniul relațiilor de munca. In acest context, modificarile Codului muncii in materia utilizarii semnaturii electronice sunt prezentate in studiul intitulat Considerații referitoare la modificarile recente aduse Codului muncii prin O.U.G. nr. 36/2021 privind utilizarea semnaturii electronice in domeniul relațiilor de munca și pentru completarea unor acte normative, aprobata cu modificari prin Legea nr. 208/2021 (conf. dr. Monica Gheorghe, Facultatea de Drept, Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu).

Studiul About the habitual residence in relations with a foreign element. A reflection antechamber (prof. dr. Calina Jugastru, Facultatea de Drept, Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu) analizeaza „reședința obișnuita”, ca factor de legatura ce reflecta schimbarile pe care le parcurge realitatea transfrontaliera. Deopotriva, dreptul internațional privat național și dreptul internațional privat european, sunt martorii utilizarii frecvente a reședinței obișnuite. Daca unele texte ale dreptului internațional privat național conțin calificari ale noțiunii, dreptul european nu ofera, pana la acest moment și, probabil, premeditat, definiția reședinței obișnuite. Membra a familiei factorilor de localizare spațiala, reședința obișnuita prezinta avantaje incontestabile, alaturi de dificultați inerente. Este o balanța care pare a fi favorabila avantajelor, astfel ca, viitorul legislativ va aparține noțiunilor de fapt, ca elemente de legatura in raporturile cu element strain.

Contextul european actual pune in evidența acordul politic provizoriu recent, care stabilește in legislație obiectivul ca UE sa devina neutra din punct de vedere climatic pana in 2050 și un obiectiv colectiv de reducere neta a emisiilor de gaze cu efect de sera (emisii dupa deducerea absorbțiilor) de cel puțin 55% pana in 2030, comparativ cu 1990. Avand ca premisa obiectivele europene pe termen mediu și lung, studiul Poluarea atmosferica in Romania in contextul noilor acțiuni privind combaterea schimbarilor climatice (conf. dr. Cristina Oneț, Facultatea de Drept, Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu) procedeaza la analiza reglementarilor naționale privind protecția atmosferei și reducerea emisiilor atmosferice periculoase, precum și a acțiunilor viitoare privind imbunatațirea calitații aerului in țara noastra.

Studiul Soțul cetațeanului Uniunii, copilul plasat sub kafala și dreptul de ședere: inovație vs. dificultați hermeneutice? Coman și SM (conf. dr. Gina Orga‑Dumitriu, Facultatea de Drept, Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu) propune analiza elementelor de plus‑valoare ale hotararilor Marii Camere, ce pot fi utile unei construcții coerente a regimului familiei in dreptul Uniunii. In cauza Coman, noțiunea autonoma de soț și interpretarea evolutiva a termenului marturisesc despre o hermeneutica indrazneața a Curții. In schimb, un ințeles mai strict al noțiunii de descendent direct, in sensul Directivei 2004/38 și o preocupare vizibila pentru prezervarea prerogativelor statelor‑membre, par sa contureze unele dificultați hermeneutice in SM.

Ordinul de protecție este un instrument complex prin care persoanele‑victime ale violenței in familie pot fi protejate, din perspectiva integritații personale și a libertații fizice și psihice. Atat victima, cat și agresorul sunt subiecți calificați, fara a limita aplicabilitatea ordinului de protecție la cadrul familial guvernat de legea civila in general. Este avut in vedere un cadru extins, care ia in considerare persoanele care au relații interpersonale similare celor dintre membrii aceleiași familii sau persoane care locuiesc impreuna. Aspecte esențiale, de ordin teoretic și practic, sunt decantate in studiul Ordinul de protecție: considerații privitoare la oportunitate și importanța, ca masura de ocrotire a familiei și combatere a violenței domestice (conf. dr. Laura Cetean‑Voiculescu, lector dr. George Mara, Facultatea de Drept și Științe Sociale, Universitatea „1 Decembrie” din Alba Iulia).

Un examen complex, al mobilului și al scopului, presupune sondarea resortului intim, care trimite la procesele psihice conștiente. Mobilul și scopul. De la concepte filosofice la noțiuni ale dreptului penal (lector dr. Elisabeta Boțian, Facultatea de Drept, Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu) contureaza nuanțele ce diferențiaza scopul de mobil. De regula, in activitatea umana, mobilul genereaza un anumit scop, insa odata cu cristalizarea acestuia și intreprinderea eforturilor necesare pentru atingerea sa, procesele psihice ale mobilului se estompeaza, fiind practic absorbite de cele ale scopului. Totuși, identificarea tuturor proceselor psihice care insoțesc fapta reprezinta un demers necesar atat din punct de vedere teoretic, cat și practic, contribuind la stabilirea corelației dintre autor și fapta. Chiar daca in practica judiciara, instanțele considera anumite procese psihice drept mobil, deși ele aparțin scopului, mobilul și scopul nu sunt echivalente, iar distincția dintre ele trebuie realizata din considerente de ordin științific.  

Necesitatea aprofundarii problematicii consimțamantului victimei minore, in cazul infracțiunilor de natura sexuala ramane in actualitate. Punctul de plecare al studiului Consimțamantul minorului in cazul infracțiunii de viol (lector dr. Daniela Maria Czika, Facultatea de Drept, Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu) este reprezentat de  hotararea pronunțata in cauza M.G.C. c. Romaniei (CEDO, 2016), care nu face altceva decat sa reafirme poziția instanței europene fața de modul de aplicare a dispozițiilor comunitare și fața de eficiența dispozițiilor penale naționale in a asigura o protecție efectiva a minorilor impotriva oricaror forme de abuz sexual.

 „Deși nu ar parea altfel decat evident, atunci cand se dispune masura evacuarii unei persoane ca urmare a constatarii lipsei titlului locativ, adica absența unui drept real sau personal cu privire la bunul pe care aceasta il folosește sau il ocupa, mențiunea cu privire la domiciliul celui evins, inscrisa in cartea sa de identitate, nu poate fi radiata prin hotarare judecatoreasca”. Afirmația contureaza ipoteza de lucru a studiului Lipsa efectelor masurii evacuarii dispuse pentru lipsa titlului locativ in ceea ce privește mențiunea domiciliului din cartea de identitate a celui evins (asistent dr. Raluca Ștefania Lazar, Facultatea de Drept, Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu). In absența titlului locativ, persoana sa va regasi fie in situația de a ocupa abuziv un spațiu, fiind astfel in termenii legii, in aceasta materie „ocupant”, fie de a solicita și a primi acordul unui gazduitor, fiind astfel „tolerat in spațiu”. In acest din urma caz, acordul poate sa priveasca și stabilirea și inscrierea mențiunii domiciliului in cartea de identitate a celui tolerat.

Studiul Considerații privind competența instanțelor judecatorești de soluțio­nare a litigiilor avand ca obiect contracte administrative (lector dr. Laurențiu Șoneriu, Facultatea de Drept, Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu) abor­deaza efectele intervenției legislative survenite prin intermediul Legii
nr. 212/2018 pentru modificarea și completarea Legii nr. 554/2004 a conten­ciosului administrativ și a altor acte normative asupra dispozițiilor art. 8 alin. (2) din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, cu modificarile și completarile ulterioare, și asupra prevederilor din unele legi speciale din sfera administrației publice, care afecteaza, in principal, competența materiala/de atribuțiune a instanțelor de judecata in ceea ce privește soluționarea litigiilor avand ca obiect contracte administrative. Plecand de la ideea ca o legislație incoerenta și ambigua are consecințe negative asupra calitații actului de justiție și cu privire la decizia administrativa (in ceea ce privește organizarea executarii și executarii in concret a legii), autorul propune, de lege ferenda, soluții pentru evitarea necorelarilor legislative, generatoare de confuzii, pentru profesioniștii dreptului și pentru justițiabili.

Instituție specializata pentru realizarea auditului public extern, Curtea de Conturi funcționeaza in conformitate cu legea fundamentala a Romaniei și cu dispozițiile din legile speciale. Studiul Curtea de Conturi a Romaniei – instituție de audit public extern asupra modului de gestionare a fondurilor interne și externe ale statului (lector dr. Florina‑Maria Tavala Facultatea de Științe Economice, Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu) analizeaza contribuția esențiala a auditului extern asupra a ceea ce inseamna performanța și legalitatea utilizarii fondurilor interne sau externe ale țarii. Misiunea Curții de Conturi este de a exercita controlul asupra constituirii, administrarii și utilizarii resurselor financiare ale statului și din sectorul public, punand la dispoziția Parlamentului, autoritaților, instituțiilor publice și contribuabililor rapoarte privind utilizarea și administrarea eficienta a acestora, din punct de vedere economic, eficiența și eficacitate.

Studiul Considerații despre locuința alternanta a minorului (lector dr. Ciprian Raul Romițan, Facultatea de Drept, Universitatea „Romano‑Americana”) are ca premisa recomandarile Consiliului Europei, in sensul promovarii egalitații de gen. Unul dintre aspectele vizate in acest context privește egalitatea intre parinți, care trebuie garantata și promovata inca de la nașterea copilului. Una dintre chestiunile extrem de sensibile ține de stabilirea domiciliului in cazul desfacerii casatoriei și separarii efective a parinților. Analiza vizeaza locuința alternanta, ca soluție care permite menținerea contactului copilului cu ambii parinți.

Studiul Considerații privind posibilitatea participarii societații de asigurare in latura civila a procesului penal roman (asistent dr. Ioana Pacurariu, Facultatea de Drept, Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu) propune sa lamureasca doua aspecte. Primul aspect are in vedere posibilitatea societații de asigurari de a dobandi calitate procesuala in procesul penal, pentru a recupera despagubirea acordata victimei. Al doilea aspect vizeaza stabilirea calitații in care raspunde asiguratorul de raspundere civila al inculpatului și limitele acestei raspunderi.

Secțiunea Jurisprudența comentata și adnotata (conf. dr. Laura‑Maria Craciunean‑Tatu, Facultatea de Drept, Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu) este circumscrisa cauzei Fátima El Ayoubi și Mohamed El Azouan Azouz c. Spaniei (comunicarea individuala nr. 54/2018 a Comitetului ONU pentru Drepturile Economice, Sociale și Culturale, 19 februarie 2021). Problematica speței vizeaza evacuarea ca urmare a ocuparii ilegale, dreptul la o locuința adecvata, in contextul art. 11 alin. (1) din Pactul internațional cu privire la drepturile economice, sociale și culturale.

Rubrica Recenzii aduce in atenția publicului de specialitate lucrarea Protecția drepturilor fundamentale in sistemul Convenției Europene a Drepturilor Omului, Editura C.H. Beck, București, 2020, 347 pagini (autor Raluca Bercea). Potrivit autorului recenziei (conf. dr. Laura‑Maria Craciunean‑Tatu, Facultatea de Drept, Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu), „suntem in prezența unui curs universitar unic prin modul original in care a fost conceput, prin caracterul foarte armonios al construcției și prin utilitatea sa practica atat in ceea ce ii privește pe studenți, cat pe practicienii in materia dreptului european al drepturilor omului”.

Intr‑o gama diversa a tematicii, revista Acta Universitatis Lucian Blaga (Seria Iurisprudentia) invita la lectura și reflecție, pe o platforma de analiza și deschidere spre soluții care sa depașeasca timpurile efemere.

Prof. univ. dr. Calina Jugastru

Conf. univ. dr. Laura-Maria Craciunean-Tatu