Grupul editorial Universul Juridic

   Diversitatea problemelor ivite in practica se reflecta in registrul opiniilor doctrinare și in jurisprudența instanțelor naționale și europene. Revista Acta Universitatis Lucian Blaga, Seria Iurisprudentia (numarul 2/2022) cuprinde contribuții consistente la clarificarea unor aspecte de actualitate, utile practicienilor și teoreticienilor dreptului.

   Una dintre problemele fara dezlegare (deocamdata) in dreptul pozitiv privește domeniul public al proprietații intelectuale. In condițiile in care practica reclama reglementarea, se poate constata ca statutul juridic al domeniului public inca nu a fost creat nici la nivel internațional și nici la nivel național. Reflecții cu privire la domeniul public al proprietații intelectuale (conf. dr. Adrian Circa, Facultatea de Drept, Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu) este studiul care pune in lumina reperele normative, noțiunea și delimitarile de instituțiile invecinate, posibile principii și limite – pornind de la cuvintele actuale rostite de Victor Hugo, in deschiderea Congresului literar internațional din 7 iunie 1878: „Messieurs, rentrons dans le principe: le respect de la propriété. Constatons la propriété littéraire, mais, en même temps, fondons le domaine public. Allons plus loin. Agrandissons-le. Que la loi donne à tous les éditeurs le droit de publier tous les livres après la mort des auteurs, à la seule condition de payer aux héritiers directs une redevance très faible, qui ne dépasse en aucun cas cinq ou dix pour cent du bénéfice net. Ce système très simple, qui concilie la propriété incontestable de l’écrivain avec le droit non moins incontestable du domaine public, a été indiqué, dans la commission de 1836, par celui qui vous parle en ce moment, et l’on peut trouver cette solution, avec tous ses développements, dans les procès-verbaux de la commission, publiés alors par le ministère de l’intérieur”[1].

   Ocrotit prin normele legii fundamentale, dreptul la viața ridica probleme aflate la confluența mai multor ramuri de drept. Inceputul personalitații juridice a persoanei fizice, statutul embrionului, dreptul de a dispune de propriul corp, binomul drept la viața – (posibil?) drept la moarte, protecția memoriei și a corpului persoanei decedate – toate acestea constituie o infima parte a interogațiilor pe care le starnesc dreptul și bioetica. Studiul Dreptul la viața și protejarea dreptului la viața prin mijloace de drept penal. Reflecții (lector dr. Elisabeta Boțian, Facultatea de Drept, Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu) abordeaza aspecte specifice ocrotirii dreptului la viața prin filtrul normelor dreptului penal.

   Beneficiind de o reglementare specifica in Codul roman de procedura penala, camera preliminara realizeaza un obiectiv determinat, respectiv, analizeaza legalitatea administrarii probatoriului, a sesizarii instanței prin rechizitoriu și a actelor efectuate de organele de urmarire penala, pregatind faza judecații. Studiul Contradictorialitatea și oralitatea in procedura de camera preliminara (lector dr. Daniela Maria Czika, Facultatea de Drept, Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu) analizeaza procedura de camera preliminara din perspectiva respectarii garanțiilor pe care le implica dreptul la un proces echitabil, prevazut de art. 6 alin. (1) din Convenția Europeana a Drepturilor Omului.

   Dezvoltarea durabila este un concept ale carui repercusiuni sunt multiple și semnificative. Amenajarea teritoriului in contextul dezvoltarii durabile cunoaște o schimbare de paradigma, sub aspectul obiectivelor, valorilor și metodelor. Studiul Gouvernance métropolitaine: les enjeux de l'institutionnalisation et de l'aménagement du territoire (conf. dr. Dana Alexandru, Facultatea de Științe Socio-Umane, Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu) abordeaza posibile soluții pentru a opera tranziția de la autoritați locale organizate de maniera tradi­țio­nala, la autoritați locale apte sa gestioneze provocarile gestiunii infrastructurilor, spațiilor verzi, dezvoltarii economice locale, realizarii obiectivelor de neutralitate climatica.

   „Traim intr-o perioada istorica in care atat dreptul la libertate religioasa, cat și drepturile minoritaților religioase sunt amenințate de reapariția derivelor naționaliste, aparate adesea prin invocarea rolului jucat de o anumita religie in dezvoltarea identitații și culturii unui popor. In acest context, este important ca drepturile minoritaților și oamenii de știința din domeniul dreptului și religiei sa iși uneasca forțele pentru a reflecta asupra sinergiilor dintre libertatea religioasa și identitatea religioasa. Protejarea și dezvoltarea identitații religioase a minoritaților este o modalitate de a consolida libertatea religioasa pentru toți, intrucat acest din urma drept este indivizibil. O societate in care doar majoritatea religioasa este libera nu este o societate care respecta libertatea religioasa”. Plecand de la acest adevar, studiul Relația majoritate-minoritate din perspectiva rezultatelor ultimului recensamant. Situația colaborarii cu minoritațile religioase la nivel european (lector dr. Emanuel Tavala, Facultatea de Drept, Univer­si­tatea „Lucian Blaga” din Sibiu) afirma ca „O mai buna definire, in cadrul drepturilor universale și indivizibile ale omului, a obligațiilor specifice ale statului fața de minoritațile religioase și a masurilor speciale pe care statele ar trebui sa le adopte «pentru a asigura condiții adecvate pentru pastrarea și dezvoltarea identitații de grup, care depașesc ceea ce rezulta din drepturile universale ale omului», depașește cu mult interesele minoritaților religioase și privește fiecare ființa umana”.

   Participarea persoanei juridice (in nume propriu) la circuitul civil este con­diționata de intrunirea cumulativa a trei elemente: organizarea de sine statatoare, patrimoniul propriu, scopul licit și moral. De egala importanța in contextul entitaților colective, fiecare dintre elementele constitutive poate genera cercetari monografice. O abordare particulara a patrimoniului este nece­sara, utila și constant in actualitate. Studiul Patrimoniul – element constitutiv al persoanei juridice (asist. dr. Raluca Ștefania Lazar, Facultatea de Drept, Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu) decanteaza noțiunea de „patrimoniu”, trasaturile juridice ale patrimoniului, relația patrimoniu-persoana și specificul patri­mo­niului (element de structura) in cadrul diferitelor categorii de persoane juridice.

   Legislația speciala in materia evaziunii fiscale prevede masuri procesuale pentru ipoteza savarșirii faptelor penale. Procedand la un examen de practica judiciara, studiul Aspecte privind instituirea masurilor asiguratorii in cazul infracțiunilor de evaziune fiscala (lector dr. Vasile-Ioan Vidrighin, asist. drd. George-Catalin Grosu, Facultatea de Drept, Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu) concluzioneaza ca, „dispozițiile art. 11 din Legea nr. 241/2005 nu sunt aplicabile anterior pronunțarii unei hotarari in prima instanța asupra fondul acuzației penale. Soluțiile neunitare pronunțate in practica judiciara releva o aplicare greșita a textului legal, nefiind vorba doar de o chestiune de inter­pretare a acestuia. Judecatorul național care instituie masuri asiguratorii anterior soluționarii fondului cauzei in temeiul art. 11 din Legea nr. 241/2005 se ante­pronunța asupra acțiunii penale, intrucat printr-o astfel de hotarare statueaza ca «s-a savarșit» o infracțiune de evaziune fiscala, ceea ce ii este interzis”.

   Tranziția de la administrarea pur orala a justiției la dreptul scris a fost o chestiune de timp, marcata de elemente specifice in cadrul sistemelor juridice. Studiul Oralitate și formalism in dreptul german medieval: conservarea unei tradiții juridice (asist. drd. Elena-Loredana Gogoașe, Facultatea de Drept, Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu) este dedicat dreptului german medieval: „[...] respectul pentru tradiția juridica orala și dorința de conservare a acesteia nu au fost suficiente pentru a inlatura pe deplin neajunsurile oralitații, inclusiv prin raportare la desfașurarea procedurilor judiciare. In sine, abundența cunoș­tințelor juridice pe care judecatorii erau obligați sa le memoreze era apta sa conduca la erori, sporind neincrederea justițiabililor. Nu puține au fost cazurile in care, chiar in chestiuni seculare, se apela la instanțele ecleziastice, considerate mai bine pregatite. De altfel, nu doar justițiabilii au constatat inconvenientele utilizarii exclusive a memoriei pentru infaptuirea justiției, ci și cei care o admi­nistrau. In timp, pentru judecatori, a devenit tot mai evident faptul ca propria memorie nu era intotdeauna suficienta pentru a pastra și a transmite legea, precum și pentru a o aplica. Așadar, aceasta stare de fapt a dictat clar necesi­tatea transpunerii in scris a dreptului cutumiar, moment marcat de apariția primelor carți juridice”.

   Sesizarea organului de urmarire penala are un rol primordial, intrucat
(in masura in care este realizata in modurile prevazute de lege), reprezinta un act procesual care are ca efect obligația organului de urmarire penala de a dispune cu privire la declanșarea sau nu a procesului penal pentru infracțiunea respectiva. Studiul Autosesizarea organului de urmarire penala. Lamurirea proble­melor controversate care vizeaza procesul-verbal de sesizare din oficiu (asist. dr. Ioana Pacurariu, Facultatea de Drept, Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu) ofera soluții unor probleme controversate: natura procesului-verbal de sesizare din oficiu, elementele obligatorii ale procesului-verbal de sesizare din oficiu, consecințele juridice ale indicarii eronate a temeiului de drept in procesul-verbal de sesizare din oficiu, consecințele absenței procesului-verbal de sesizare din oficiu din dosarul penal ș.a.

   Actuala reglementare penala din țara noastra aduce un progres semnificativ in ceea ce privește actele de violența comise in familie. Studiul Violența asupra unui membru de familie in ințelesul Codului penal anterior și al Codului penal in vigoare [(asist. drd. Mirela Gabriela Cristea (State), Facultatea de Drept, Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu] examineaza comparativ: noțiunea de „membru de familie”, agravarea raspunderii penale pentru fapte comise asupra unui membru de familie in vechea și noua reglementare, circumstanța agravanta generala prevazuta de art. 75 alin. (1) lit. b) C. pen. (1969) și aspectele procesuale aferente vechii și noii reglementari.

   Valorificarea practicii judiciare este o sursa constanta de idei, interpretari și progres. Un comentariu cuprinzator aduce in atenția specialiștilor chestiuni actuale, avand ca punct de plecare practica instanțelor sibiene: Rectificarea erorii de inregistrare in planul cadastral digital, operațiunea de repoziționare. Suprapunerea virtuala și suprapunerea reala (asist. dr. Raluca Ștefania Lazar).

   Rubrica Recenzii prezinta doua lucrari de facturi diferite, dar deopotriva atractive (ambele recenzii sunt semnate de domnul lector dr. Emanuel Tavala). Prima lucrare are o problematica centrata pe finanțarea cultelor in Romania (Nicolae Stanciu, Impozitarea Bisericii Ortodoxe Romane, Ed. C.H. Beck, București, 2022, 354 p.): „[...] o abordare sistematica, bine gandita, pornind de la o ancorare a relației dintre religie și fiscalitate, fiind subliniate determinarile reciproce ale celor doi factori. O abordare consistenta a primei parți este dedicata relației dintre state și culte in Europa din perspectiva statului lor juridic in cadrul statului și implicit a relației pe care o au cele doua structuri din perspectiva financiara și fiscala”; a doua parte a lucrarii „se ocupa cu situația din Romania care este tratata in primul rand din perspectiva statutului juridic al BOR in trecut și astazi [...], pentru ca apoi sa fie analizat acest statut din perspectiva dreptului fiscal”.

   Cea de a doua lucrare [Silvio Ferrari, Scritti. Percorsi di libertà religiosa per una società plurale, ediție ingrijita de Cristiana Cianitto, Alessandro Ferrari, Daniela Milani, Alessandro Tira (editori), Ed. Il Mulino, 536 p.] reunește o parte din studiile de impact la nivel european pe care Profesorul Silvio Ferrari le-a publicat in diverse reviste și volume. Cele 28 de studii sunt imparțite pe tematici in trei parți și sunt redactate in limbile italiana, engleza și franceza. Prima parte este dedicata dreptului ecleziastic și metodelor de cercetare pe care acesta le comporta, dimpreuna cu specificitațile lui; in a doua parte este abordata problema dreptului natural și a laicitații, precum și reflectarea acestui principiu in contextul european mai larg al relațiilor Biserica-Stat; partea a treia a lucrarii prezinta in varianta comparata perspective de drept eclezial civil privitoare la diverse aspecte socio-juridice aparute in societatea europeana și care cad sub incidența prevederilor de res mixta.

   Sub semnul diversitații și actualitații, dreptul scris ramane perpetuu la indemana specialiștilor. Cititorul este beneficiarul, caci acesta este rostul paginilor revistelor juridice – sa prezinte probleme, sa ofere soluții, sa inițieze și sa consolideze argumente.

[1] V. Hugo, Discours d’ouverture du Congrès littéraire international: le domaine public payant, in Congrès littéraire international de Paris, 1878, Présidence de Victor Hugo, Comptes rendus in extenso et documents, p. 107 (https://gallica.bnf.fr/ark:/ 12148/bpt6k9818154d/f127.item.r=mettez.texteImage.zoom, consultat la 15 decembrie 2022).